Odată cu amenajarea celor două lacuri de acumulare Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II, au apărut condiţii stagnofile în acest sector, cu repercusiuni asupra florei şi faunei. Peisajul danubian s-a modificat atât favorabil, cât şi nefavorabil. Astfel, în apele Dunării au apărut asociaţii vegetale specifice apelor slab curgătoare, în a căror compoziţie floristică se remarcă Azolla caroliniana, peştişoara (Salvinia natans), broscăriţa plutitoare (Potamogeton natans), paşă (Potamogeton crispus), lintiţa (Lemna minor, Spirodela polyrhiza), iarba broaştelor (Hydrocharis morsus-ranae), cornaci (Trapa natans), nufărul galben (Nuphar lutea).

 Atât în extremitatea vestică a Defileului Porțile de Fier (Baziaş-Moldova Nouă), cât şi în Coridorul Verde al Dunării (Hinova – Ostrovul Corbului, Gruia – Gârla Mare – Salcia) este prezentă o vegetaţie palustră în care predomină papura și stuful. Stufărişurile şi păpurişurile sunt răspândite în majoritatea bazinelor acvatice, având aspectul unor păduri în miniatură.