Cariera Husnicioara este una dintre cele mai importante zone de exploatare a cărbunilor plioceni din Oltenia (sud-vestul României). În perimetrul acesteia sunt depozite care aparţin ultimelor etaje ale perioadei neogene: Ponţian, Dacian şi Romanian (cuprinse între 6 – 2,6 mil. ani), cu o serie de nivele fosilifere ce constituie repere cronostratigrafice. În cariera Husnicioara, a cărei arie se află la marginea de vest a lacului pliocen, avea loc o depunere ritmică de sedimente. În funcţie de coborârea nivelului apelor, când teritoriul devenea mlăştinos favorizând procese carbogeneratoare, apoi o creştere a nivelului care favoriza depunerea de argile, urmând nisipuri, după care ritmul se relua de la nisipuri la turbărie. Spre deosebire de ritmurile din Dacian, cele din Romanian sunt adesea incomplete din cauza intercalării unor episoade fluviatile existente la partea superioară a acestui etaj.
La nivelul stratului de lignit VII, a avut loc o ingresiune care a acoperit discordant depozitele inferioare cu nisipuri fosilifere care marchează începutul ultimului etaj pliocenic, Romanianul, identificat în Oltenia, pentru prima dată, de prof. C. Enache. În procesul de eroziune s-a format o vale care a fost acoperită cu apă şi a permis dezvoltarea a două nivele cu fosile de vârstă romaniană. Aceste nivele au fost îndepărtate prin decopertare în cariera Husnicioara, dar la Giurgeşti (comuna Husnicioara) şi la Brezniţa-Motru (Mehedinţi) se păstrează în afloriment. Deasupra stratului de lignit IV a fost descoperită o acumulare de resturi vegetale fosile unde s-a identificat prezenţa numeroasă a frunzelor de Byttneriophyllum tiliaefolium asociate cu Glyptostrobus europaeus şi o aglomerare de frunze de Salix sp. cu lemne conservate de Glyptostroboxylon, fapt ce confirmă constatările anterioare privind importanţa unor anumite paleofitocenoze în carbogeneză.
Cercetările palinologice ale depozitelor pliocen inferioare din perimetrul Husnicioara realizate de colectivul de geologi coordonaţi de prof. I. Petrescu au permis prezentarea în premieră a unei reconstituiri a paleomediului mlăştinos din Dacianul inferior din acest sector.
În acoperişul direct al stratului IV de lignit, în cariera Husnicioara se află un complex nisipos – argilos, unde în urma executării lucrărilor de descopertă s-au întâlnit concreţiuni în general sferice (numite „trovanţi”), de culoare gălbuie, formate dintr-un material granular de dimensiunile nisipiului mediu. Tot în depozitele de deasupra stratului IV, dar în unele argile apar sporadic cristale de gips de dimensiuni centimetrice, unele dintre ele sub formă de agregate cristalizate (macle). În depozitele nisipoase din acoperişul stratului IV de cărbune a fost descoperit un molar de elefant (Mastodon borsoni), care a trăit din Pliocenul inferior până înainte de sfârşitul acestei perioade. Molari aparţinând acestei specii au fost găsiţi şi în alte numeroase localităţi din România, în depozite pliocene (Balota, Bărbăteşti, Salcia, Curtea de Argeş, Budeşti, Măluşteni, Baraolt etc.).
În cariera Husnicioara ultimul strat vizibil de cărbune este stratul VII, deasupra căruia în afara faunei de moluşte romaniene, au fost descoperite resturi fosile de vertebrate identificate de Prof. Univ. Dr. V. Codrea, ca aparţinând unui mastodont Anancus arvernensis şi unui rinocer Stephanorhinus jeanvireti, ierbivore mari pliocene, precum şi oase de ierbivore cuaternare: rinocerul Coelodonta antiquitatis şi elefantul Mammuthus primigenius.
Drobeta Turnu Severin, strada Independenţei, nr. 2
Marți – Duminică: 9:00-16:00
Luni: Închis