Evoluţia bazinului Bahna-Orşova începe în Miocenul mijlociu (15 -12 mil. ani), când apare un golf îngust al mării miocene care acoperea în acel timp Oltenia. Golful începea la Baia de Aramă şi, trecând prin dreptul satului Bahna, se închidea, probabil, undeva la sud de Bahna. Materialul terigen adus de torenţi de pe uscat, a favorizat acumularea unor zăcăminte de cărbuni, iar fauna arată existenţa unui mediu marin salmastru. În Badenianul superior (13,8 – 12 mil. ani) se stabileşte o legătură şi spre vest printr-un canal ce traversa Carpaţii Meridionali, între Baia de Aramă şi Liubcova.

În Sarmaţian (12,2 – 11,6 mil. ani), bazinul Bahna rămâne din nou un golf, pentru ca pe la mijlocul acestei vârste geologice, să fie definitiv exondat (s-a ridicat deasupra nivelului mării). Majoritatea fosilelor semnalate din Badenianul Bahnei provin din depozitele de calcare şi marne dezvoltate în partea de nord a bazinului. Ele reprezintă începutul unei sedimentări marine normale, cu ape calde (20° C) şi condiţii favorabile de viaţă, care s-au instalat în timpul Badenianului superior. Studiul fosilelor arată că, odată cu sedimentarea marnelor, existau recifi, instalaţi în nord-estul bazinului, între localităţile Bahna şi Iloviţa.

Această zonă a fost declarată rezervaţie paleontologică pe o suprafaţă de 10 ha. Rezervaţia paleontologică Bahna este una din cele mai interesante zone fosilifere din Badenianul României, de mare valoare ştiinţifică, fiind foarte bogată în depozite de corali, lamelibranhiate şi gasteropode.