Icoana încadrează în patru registre tema centrală, Răstignirea Domnului în Sfânta și Marea Vineri sau Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor, fiind unul dintre cele mai însemnate momente din activitatea mesianica a lui Iisus Hristos. Răstignirea de bună voie constituie jertfa supremă prin care Fiul lui Dumnezeu Cel Întrupat ia asupra Sa păcatele lumii și împacă pe omul decăzut cu Creatorul.

În primul registru, stânga sus, este înfățișată Maica Domnului cu Pruncul (Kazanskaia), iar în registrul din dreapta sus este redat Sfântul Nicolae în veșminte de mare arhiereu, cu Cartea Sfântă, binecuvântând. În registrul inferior, stânga este reprezentat călare Sfântul Arhanghel Mihail, cu sulița și trâmbița cu care cheamă la luptă oștile cerești, iar pe un cal alb, în registrul din dreapta jos, este redat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe omorând balaurul. Deasupra lui Iisus, Dumnezeu Tatăl îl binecuvântează. Maica Domnului, însoțită de o mironosiță, se află în dreapta lui Hristos.

Hristos este reprezentat gol, doar o pânză îi acoperă șoldurile. Capul aplecat și ochii închiși indică moartea Celui Răstignit. Partea de jos a Crucii este un suport pentru picioare (un suppedaneum), pe care au fost bătute în două cuie picioarele lui Hristos. Suppedaneum-ul crucifixelor și cel din icoanele rusești ale Răstignirii este, de obicei, oblic. Această înclinare a stinghiei de jos a Crucii, în sus, spre dreapta lui Hristos și în jos, la stânga Lui, capătă o notă simbolică: îndreptarea tâlharului bun si condamnarea celui rău.